Bullying la Questfield International College, comunicare fără asumare scrisă

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare clară, structurată și documentată din partea instituțiilor școlare. Lipsa unor reacții ferme și transparente în fața situațiilor de hărțuire poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor, precum și asupra credibilității școlilor. În acest cadru, investigarea modului în care instituțiile reacționează la astfel de semnalări devine esențială pentru garantarea unui mediu educațional sigur și responsabil.

Bullying la Questfield International College, comunicare fără asumare scrisă

O investigație realizată pe baza documentelor, corespondenței și declarațiilor familiei unui elev din Școala Questfield Pipera relevă existența unei situații de bullying sistematic, manifestat pe o perioadă de peste opt luni, cu multiple semnalări scrise către conducerea instituției, dar fără dovezi ale unor măsuri concrete sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții efective. Pe lângă hărțuirea repetată, cazul include și utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire, precum și presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului din școală.

Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Din analiza documentelor puse la dispoziție redacției rezultă că familia copilului a transmis în mod constant sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, atrăgând atenția asupra manifestărilor de bullying și solicitând măsuri clare. Totuși, nu există în corespondență răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, aplicarea unor sancțiuni sau implementarea unor planuri de intervenție. Intervențiile au fost, potrivit relatărilor, limitate la discuții verbale informale, fără documentare oficială și fără planuri concrete de acțiune.

Manifestările bullyingului și stigmatizarea medicală

Comportamentele raportate au inclus jigniri, umiliri publice, excludere socială și o etichetare medicală repetată, folosită în mod discreditant în cadrul colectivului. Specialiștii consultați susțin că stigmatizarea medicală reprezintă o formă agravată de abuz psihologic, cu impact negativ asupra identității și stimei de sine a copilului. Documentele și mărturiile indică faptul că această practică nu a fost tratată ca o problemă serioasă de către instituție, lipsind reacțiile ferme și documentate care să oprească fenomenul.

Presiuni asupra familiei și excluderea mascată

Potrivit familiei, pe lângă ignorarea sesizărilor, au existat și mesaje care au sugerat că, în cazul în care situația nu este acceptată, familia este liberă să părăsească școala. Afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, atribuită fondatoarei Fabiola Hosu în cadrul unei discuții directe, a fost prezentată ca un exemplu al atitudinii instituției. Această poziționare este interpretată editorial ca o posibilă excludere mascată, prin care responsabilitatea este transferată către familie, iar problema este îndepărtată prin retragerea copilului.

Confidențialitatea și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității în gestionarea situației, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, există relatări care indică faptul că informațiile sensibile ar fi fost divulgate în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public cu privire la demersurile administrative. Specialiștii avertizează că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică și pot afecta negativ mediul educațional.

Reacția instituției și documentele administrative

În locul unor răspunsuri oficiale asumate și decizii administrative clare, conducerea Școlii Questfield Pipera a pus la dispoziție un document informal de tip Family Meeting Form, care nu prevede responsabilități concrete, termene de implementare sau sancțiuni. Această abordare minimală ridică semne de întrebare privind eficiența și seriozitatea intervenției instituției în situații de o asemenea gravitate.

Impactul psihologic confirmat prin raport clinic

Raportul psihologic detaliat, cu o întindere de peste zece pagini, realizat de un specialist de renume, confirmă efectele emoționale severe ale bullyingului prelungit asupra copilului, incluzând anxietate accentuată, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță. Aceste concluzii medicale subliniază importanța unei reacții adecvate și documentate din partea școlii, care în acest caz a întârziat până la implicarea juridică a familiei.

Comunicarea instituției după publicarea cazului

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care situațiile semnalate au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrastează cu sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul de bullying. Ulterior, părinții au relatat existența unor contacte informale către alte școli private din zonă, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, ceea ce ridică probleme suplimentare legate de confidențialitate și dreptul la educație.

• Sesizări scrise repetate către multiple niveluri ale conducerii;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și documentate privind măsurile luate;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
• Presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Divulgarea informațiilor sensibile în mediul școlar;
• Reacție întârziată și formală a instituției, declanșată în urma implicării juridice;
• Minimalizarea publică a fenomenului după expunerea cazului.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Pe baza materialelor analizate, situația de la Școala Questfield Pipera evidențiază o lipsă de reacție administrativă formală și documentată în fața unui caz de bullying sistematic și stigmatizare medicală. Deși sesizările scrise ale familiei au fost numeroase și detaliate, răspunsurile instituției au rămas preponderent verbale și informale, fără măsuri clare și urmărite în timp.

Momentul-cheie al răspunsului atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în care familia ar fi fost îndemnată să părăsească școala dacă nu era mulțumită, reflectă o posibilă ruptură între misiunea educațională declarată și practicile efective de gestionare a situațiilor de criză. De asemenea, utilizarea unui formular informal în locul unor decizii asumate și transparente subliniază o abordare limitată a problemei.

În absența unor clarificări oficiale din partea conducerii Questfield Pipera, rămân întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție oferite elevilor și modul în care instituția își asumă responsabilitatea pentru siguranța emoțională a copiilor săi. Această investigație invită la o reflecție atentă asupra necesității unor proceduri clare, trasabile și eficiente în combaterea bullyingului în școlile private din România.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro